5 bacterii – “profesioniste” + vitamina D pentru sistemul dvs. imunitar
OMNi-BiOTiC® Pro-Vi 5 este partenerul perfect pentru sistemul imunitar al organismului dvs.! Acest produs inovator și unic la nivel mondial combină 5 tulpini bacteriene special selectate, pentru care s-a dovedit prin studii că au diferite proprietăți antivirale. Ele vor completa flora dvs. intestinală cu 5 miliarde de bacterii benefice, iar vitamina D adăugată va contribui la funcționarea normală a sistemului imunitar la adulți și copii.
Cum acționează?
Studiile au arătat că tulpinile bacteriene incluse în OMNi-BiOTiC® Pro-Vi 5 au capacitatea de a interacționa cu diverși viruși și de a exercita o activitate antivirală, de exemplu, printr-un mecanism de prindere (trapping-mechanism), prin eliberarea de substanțe antivirale, prin blocarea receptorilor și prin activarea celulelor fagocitare.
Vitamina D adăugată în Omni-Biotic Pro-Vi 5 contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar la adulți și copii. Studiile au arătat că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D sunt mai predispuse să se plângă de răceală decât persoanele care iau cantități suficiente.
OMNi-BiOTiC® Pro-Vi 5 este potrivit în perioadele cu încărcătură virală ridicată, când sistemul imunitar este supus unei presiuni puternice și când apărările organismului au nevoie de sprijin.
Studiile au arătat că tulpinile bacteriene din compoziția OMN-BiOTIC Pro-Vi 5 au următoarele efecte:
Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus LB2 (LMG P-21905) are o activitate antivirală dovedită împotriva virusului gripal18
Lactobacillus rhamnosus SP1 (DSM 21690) are o activitate antivirală dovedită împotriva virusului gripal de tip A (H1N1), infecțiilor tractului respirator superior și inferior, a rinovirusurilor, a rotavirusurilor, a gastroenteritei transmisibile (TGEV)4,5,6,7,8
Lactobacillus reuteri DSM 12246 are o activitate antivirală dovedită în cazul virusului stomatitei veziculare (VSV)1,2,3
Lactobacillus rhamnosus CRL1505 (DSM 29673) are o activitate antivirală dovedită în cazul virusului sincițial respirator (RSV)9,10,11,12,13
Bifidobacterium animalis ssp. lactis DSM 15954 are o activitate antivirală dovedită împotriva infecțiilor tractului respirator14,15,16,17
Compoziție
Un pliculeț (sachet) (= 2 g) conține 5 miliarde de bacterii din 5 tulpini special selectate:
- Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus LB2 (LMG P-21905)
- Lactobacillus rhamnosus SP1 (DSM 21690)
- Lactobacillus reuteri DSM 12246
- Lactobacillus rhamnosus CRL1505 (DSM 29673)
- Bifidobacterium animalis ssp. lactis DSM 15954
Omni-Biotic® Pro-Vi 5 nu conține proteine animale, gluten și lactoză. Potrivit pentru persoanele cu alergie la lapte.
Ingrediente: Maltodextrină, amidon de cartof hidrolizat, inulină, tulpini bacteriene, vitamina D (Colecalclferol)
Doza
Pregătirea este simplă: Se dizolvă 1 pliculeț de Omni-Biotic® Pro-Vi 5 (=2 g) în aproximativ 125 ml de apă de 1-2 ori pe zi, se amestecă și se așteaptă cel puțin un minut pentru activare.
Se recomandă ca administrarea să se facă înainte de mese. Acest lucru se poate întâmpla înainte de micul dejun și cină, de exemplu.
Pentru copiii cu vârstele de peste 4 ani, se recomandă administrarea a 1 plic pe zi. Pentru copiii cu vârstele între 1 și 4 ani, se recomandă administrarea a 1/2 plic pe zi.
Omni-Biotic® Pro-Vi 5 conține doar bacterii naturale pentru microbiomul uman, de aceea poate fi administrat și în timpul sarcinii și alăptării.
Produsele din linia Omni-Biotic® conțin în cantități mici diverse substanțe de balast care sunt absorbite de bacterii ca hrană specifică, de exemplu fructo-oligozaharide (FOS) sau inulină. Dacă suferiți de intoleranță la fructoză, vă rugăm să așteptați ca bacteriile să se activeze în decurs de 30 de minute. În această jumătate de oră, bacteriile reînviate după rehidratare își vor digera aproape complet alimentele (FOS, inulină etc.), astfel încât doar moleculele unice vor ajunge în intestin.
Supraîncărcarea sistemului nostru imunitar
În timpul lunilor reci de iarnă, când aerul este deosebit de uscat, apărarea organismului nostru este expusă la cantități mari de viruși și alți agenți patogeni. Pentru a face față acestui „asalt”, sistemul imunitar trebuie să lucreze ore suplimentare. O dietă cu prea mult zahăr și prea puține fibre modifică, de asemenea, flora noastră intestinală care este vitală pentru buna funcționare a organismului nostru. În plus, zilele scurte de iarnă și lipsa exercițiilor fizice în aer liber duc la deficit de vitamina D. Dacă adăugăm la ecuație stresul și/sau tensiunea psihologică, sistemul imunitar suferă de epuizare și nu ne poate proteja organismul așa cum ar trebui. Acesta este motivul pentru care recomandăm OMNi-BiOTiC® Pro-Vi 5 ori de câte ori apărarea organismului nostru este pusă la încercare.
Bacteriile intestinale: Cheia pentru lupta împotriva virușilor
Majoritatea antigenelor – adică invadatorii nedoriți sub formă de poluanți, substanțe toxice și microorganisme dăunătoare – ne atacă adesea organismul prin intermediul alimentelor și prin intestin. Intestinul, datorită suprafeței sale mari, are nenumărate puncte țintă pentru agenții patogeni, dar, în același timp, formează și cel mai mare sistem de apărare al nostru. Așa-numita barieră intestinală este formată dintr-o floră intestinală diversă, din mucoasa intestinală și din sistemul imunitar situat în intestin.
Bacteriile benefice joacă un rol important în menținerea barierei intestinale și sunt capabile să influențeze în mod pozitiv propriile noastre celule imunitare. În plus, ele au dezvoltat mecanisme speciale pentru a dezactiva invadatorii nedoriți, cum ar fi virușii.
Механизми за елиминиране на вирусите, които чревните бактерии използват
Mecanismul de captare: Acesta este cel mai comun mecanism prin care bacteriile benefice pot inactiva virusurile. Acestea întind o „capcană” virusurilor și bacteriilor, intră în contact direct cu agenții patogeni prin intermediul suprafeței celulare și îi neutralizează.
Eliberarea activă de substanțe antivirale: Anumite specii de bacterii benefice au capacitatea de а produce bacteriocine. Aceste substanțe (ex. peroxid de hidrogen sau lactat) pot limita reproducerea virusurilor sau pot perturba reproducerea virală și bacteriană și perturbă activitatea acestora.
Blocarea receptorilor: Pe suprafața celulelor se regăsesc diverși receptori. Anumite substanțe sau microorganism patogene se pot atașa de acești receptori și astfel, fie activează o posibilă reacție, fie pătrund direct în celulă. Specific receptorilor este faptul că au structuri de atașare foarte specifice. Motiv pentru care nu orice substanță se poate lega de aceștia, deoarece trebuie se se potrivească precum cheia în lacăt. Anumite bacterii benefice au capacitatea să preia controlul suprafețelor celulelor mucoasei intestinale și astfel virusurile și bacteriile nu mai au posibilitatea de a se atașa de receptorii acestora și de a pătrunde în interiorul celulei.
Activarea celulelor fagocitare: bacteriile benefice pot activa așa numitele „celule fagocitare” (macrofage), a căror sarcină este curățarea organismului de diferite substanțe nocive. Celulele fagocitare absorb virusurile și apoi le descompun
Vitamina D sau vitamina “soarelui” – extrem de importantă pentru sistemul imunitar
Vitamina D nu este de fapt o vitamină în sensul clasic al definiției, deoarece organismul nostru este capabil s-o producă singur. Dar tocmai de aceea are nevoie de lumina soarelui – și din belșug.
Totuși, această autosinteză nu depinde doar de lumina soarelui, ci și de indicele UV și de unghiul de radiație, iar potrivit științei, în multe părți ale Europei aceasta este insuficientă. În timpul lunilor de iarnă la nord de 42 de grade latitudine (situată aproximativ la înălțimea Romei), producția de vitamina D de către piele nu este posibilă. Adăugați la aceasta faptul că majoritatea oamenilor își desfășoară activitatea în interior și se poate observa că deficitul de vitamina D este pre-setat.
Dar care este, de fapt, rolul vitaminei D în organismul nostru? Majoritatea oamenilor cunosc rolul extrem de important al vitaminei D pentru oase și dinți sănătoși, dar foarte puțini știu că fiecare celulă a corpului nostru are nevoie de vitamina D, și mai ales pentru procesul de diviziune celulară: acest proces regenerează de fapt substanța corpului nostru – deoarece fiecare celulă are doar o anumită durată de viață.
Celulele din sistemul nostru osos se reînnoiesc aproximativ la fiecare zece ani – în schimb celulele mucoasei intestinale se regenerează foarte repede, la fiecare două până la cinci zile. Această regenerare frecventă este esențială pentru menținerea funcției de barieră a mucoasei intestinale împotriva agenților străini și a microorganismelor nedorite – iar pentru a asigura această diviziune celulară rapidă, organismul nostru are nevoie și de suficientă vitamina D.
De asemenea, vitamina D este deosebit de importantă pentru sistemul nostru imunitar: Studiile au arătat că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D sunt mai predispuse să se plângă de răceală decât persoanele care au cantități suficiente. Prin urmare, se recomandă ca persoanele care au puțin contact cu lumina soarelui să își verifice regulat nivelul de vitamina D și să îl suplimenteze dacă este nevoie.
Studii și surse citate:
[1] BOTIC T, KLINGBERG T, WEINGARTL H, CENCIC A. A novel eukaryotic cell culture model to study antiviral activity of potential probiotic bacteria. Int J Food Microbiol [Internet]. 2007 Apr 30 [cited 2020 Nov 19];115(2):227–34. Available from: https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0168160506005824
[2] Larsen N, Michaelsen KF, Parregaard A, Vogensen FK, Jakobsen M. A comparative study on adhesion and recovery of potential probiotic strains of Lactobacillus spp. by in vitro assay and analysis of human colon biopsies. Microb Ecol Health Dis [Internet]. 2009 Jan 11 [cited 2020 Nov 19];21(2):95–9. Available from: https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/08910600902907632
[3] Shornikova AV, Casas IA, Mykkanen H, Salo E, Vesikari T. Bacteriotherapy with Lactobacillus reuteri in rotavirus gastroenteritis. Pediatr Infect Dis J [Internet]. 1997 Dec [cited 2020 Nov 19];16(12):1103–7. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9427453/
[4] Szajewska H, Mrukowicz JZ. Probiotics in the treatment and prevention of acute infectious diarrhea in infants and children: A systematic review of published randomized, doubleblind, placebo-controlled trials. In: Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition [Internet]. Centre for Reviews and Dissemination (UK); 2001 [cited 2020 Nov 19]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK68774/
[5] Kawase M, He F, Kubota A, Harata G, Hiramatsu M. Oral administration of lactobacilli from human intestinal tract protects mice against influenza virus infection. Lett Appl Microbiol [Internet]. 2010 Apr 5 [cited 2020 Nov 19];51(1):nono. Available from: http://doi.wiley.com/10.1111/j.1472-765X.2010.02849.x
[6] Maragkoudakis PA, Chingwaru W, Gradisnik L, Tsakalidou E, Cencic A. Lactic acid bacteria efficiently protect human and animal intestinal epithelial and immune cells from enteric virus infection. Int J Food Microbiol [Internet]. 2010 Jul [cited 2020 Dec 10];141(SUPPL.). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20106541/
[7] Pant N, Marcotte H, Brussow H, Svensson L, Hammarstrom L. Effective prophylaxis against rotavirus diarrhea using a combination of Lactobacillus rhamnosus GG and antibodies. BMC Microbiol [Internet]. 2007 [cited 2020 Nov 19];7. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17900343/
[8] Miettinen M, Pietila TE, Kekkonen RA, Kankainen M, Latvala S, Pirhonen J, et al. Nonpathogenic Lactobacillus rhamnosus activates the inflammasome and antiviral responses in human macrophages. Gut Microbes [Internet]. 2012 Nov [cited 2020 Nov 19];3(6):510–22. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22895087/
[9] Tomosada Y, Chiba E, Zelaya H, Takahashi T, Tsukida K, Kitazawa H, et al. Nasally administered Lactobacillus rhamnosus strains differentially modulate respiratory antiviral immune responses and induce protection against respiratory syncytial virus infection. BMC Immunol [Internet]. 2013 Aug 15 [cited 2020 Nov 19];14(1). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23947615/
[10] Villena J, Chiba E, Tomosada Y, Salva S, Marranzino G, Kitazawa H, et al. Orally administered Lactobacillus rhamnosus modulates the respiratory immune response triggered by the viral pathogen-associated molecular pattern poly(I:C). BMC Immunol [Internet]. 2012 [cited 2020 Nov 19];13:53. Available from: /pmc/articles/PMC3460727/?report=abstract
[11] Zelaya H, Tsukida K, Chiba E, Marranzino G, Alvarez S, Kitazawa H, et al. Immunobiotic lactobacilli reduce viral-associated pulmonary damage through the modulation of inflammation-coagulation interactions. Int Immunopharmacol [Internet].2014 Mar [cited 2020 Nov 19];19(1):161–73. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24394565/
[12] Kitazawa H, Villena J. Modulation of respiratory TLR3-antiviral response by probiotic microorganisms: Lessons learned from Lactobacillus rhamnosus CRL1505 [Internet]. Vol. 5, Frontiers in Immunology. Frontiers Research Foundation; 2014 [cited 2020 Nov 19]. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24860569/
[13] Salva S, Villena J, Alvarez S. Immunomodulatory activity of Lactobacillus rhamnosus strains isolated from goat milk: Impact on intestinal and respiratory infections. Int J Food Microbiol [Internet]. 2010 Jun 30 [cited 2020 Nov 19];141(1–2):82–9. Available from: https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0168160510001534
[14] Taipale T, Pienihkkinen K, Isolauri E, Larsen C, Brockmann E, Alanen P, et al. Bifidobacterium animalis subsp. lactis BB-12 in reducing the risk of infections in infancy. Br J Nutr [Internet]. 2011 Feb 14 [cited 2020 Dec 10];105(3):409–16. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20863419/
[15] Khavkin AI, Keshishyan ES. Effectiveness of the probiotic Bifidobacterium (Bifidobacterium animalis subsp. lactis) strain DSM N 15954 in functional digestive disorders in infants: results of a prospective, open, observational study. Vopr Det Dietol. 2014;12(2):30–6.
16] Smith TJ, Rigassio-Radler D, Denmark R, Haley T, Touger-Decker R. Effect of Lactobacillus rhamnosus LGGR and Bifidobacterium animalis ssp. lactis BB-12R on health-related quality of life in college students affected by upper respiratory infections. Br J Nutr [Internet]. 2013 Jun [cited 2020 Nov 19];109(11):1999–2007. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23020819/
[17] Rautava S, Salminen S, Isolauri E. Specific probiotics in reducing the risk of acute infections in infancy – A randomised, double-blind, placebo-controlled study. Br J Nutr [Internet]. 2009 [cited 2020 Nov 19];101(11):1722–6. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18986600/
[18] Serkedjieva J, Danova S, Ivanova I. Antiinfluenza virus activity of a bacteriocin produced by Lactobacillus delbrueckii. Appl Biochem Biotechnol – Part A Enzym Eng Biotechnol.2000;88(1–3):285–98
[19] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3166406/